SpO Unplugged: Interviu cu Susana Georgiu
Spațiile publice, liniile de tramvai, trotuarele, depoul din cartier: toate trec, la un moment dat, printr-un birou din Primăria Municipiului București. Dar cine e acolo? Cum arată munca reală din spatele unui proiect de infrastructură urbană? Și ce îi ține pe unii oameni motivați într-un sistem despre care se spune adesea că rezistă la schimbare?
Cu seria “SpO Unplugged” vrem să răspundem la aceste întrebări, de fiecare dată cu câte un profesionist. De data asta, care lucrează în administrația publică și care se dedică meseriei și orașului.
Am vorbit cu Susana Georgiu, de la Direcția Generală Investiții din PMB, care ne-a povestit despre proiecte, bune practici și despre cum poate funcționa birocrația atunci când e pusă în slujba unui rezultat concret.
Străzi pentru Oameni: Cum ai ajuns la Direcția Generală Investiții din PMB? Nu este ceva la care multă lume se gândește.
Susana Georgiu: Drumul spre Direcția Investiții a fost unul firesc. Am lucrat în domeniul proiectelor mai mult timp, la Ministerul Fondurilor Europene, la TPBI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară), și în alte locuri care m-au pus în contact direct cu modul cum se pregătesc și se implementează proiectele publice. Așa că Direcția Investiții din primărie nu a însemnat o schimbare bruscă, ci continuarea unui parcurs.
Am venit aici în 2022 și, din prima clipă, am știut că e locul perfect pentru mine: locul în care e, de fapt, toată acțiunea; locul în care poți face lucruri să se întâmple efectiv. Știi, când lucrezi la Minister, ești în postura de finanțator, evaluator, verificator... vezi lucrurile de sus, ai partea de programare. Dar aici, în primărie, ai șansa de a fi cel care face. Lucrurile sunt mai puțin reglementate, mai puțin previzibile, dar mai interesante, mai dinamice – pentru că poți face foarte multe, ești mereu în priză, în acțiune.
Cumva, mi se pare că totul s-a legat ca să fiu aici și să fac ce fac... așa că încerc să mă implic cât mai mult, să profit de fiecare zi.
SpO: Cum arată o zi obișnuită pentru tine la birou? Sau nu există o zi obișnuită?
Susana Georgiu: Sincer, nu cred că există o zi cu adevărat obișnuită. Fiecare zi vine cu o provocare: ceva neprevăzut într-un proiect, o situație care cere reacție rapidă. Sunt multe ședințe, foarte multă documentare, nu e ceva liniar. Documentarea înseamnă, în general, multă muncă ”„n hârtii”: contracte, proceduri, avize, documentații tehnice, corespondență. Nu e partea vizibilă, dar, fără ea, proiectele nu pot merge mai departe.
Neprevăzutele apar des în proiectele de investiții – de la decizii care trebuie ajustate din mers, până la coordonarea între instituții. În rest sunt activitățile obișnuite: caietele de sarcini, consultările de piață, comisiile de evaluare, actele adiționale pentru contractele pe care le urmărim, proiectele de hotărâri când avem ședințe de consiliu. Avem un volum de muncă destul de mare.
“Pentru mine, factorul care simplifică totul este comunicarea, nu doar cu cei din exterior, ci și între noi. Am norocul să am colegi foarte bine pregătiți, cu multă experiență în diverse domenii (ingineri, urbaniști, experți achiziții), de la care mereu am câte ceva de învățat. Chiar cred că acolo unde gândesc mai mulți, gândesc mai bine. În plus, ne consultăm cu colegii din alte departamente, ne corelăm acțiunile, ne sfătuim. Colaborarea între direcții mi se pare esențială în primărie și ăsta e lucrul la care încerc să contribui.”
SpO: Ce înseamnă investiții în contextul PMB? Cu ce se ocupă Direcția Generală Investiții?
Susana Georgiu: În general, cu derularea contractelor ce presupun pregătirea și implementarea proiectelor de infrastructură (de la drumuri și transport, până la clădiri publice). Practic, tot ce se construiește sau se modernizează la nivelul orașului trece, într-o formă sau alta, prin etapele de care răspundem noi. În ultimii ani, au fost inițiate multe investiții în paralel: linii de tramvai, depouri, termoficare, proiecte de regenerare urbană care așteaptă autorizații sau contracte de execuție. Fiecare proiect presupune un volum de muncă în spate, pentru că avem un oraș complex, o legislație foarte greoaie și mulți factori instituționali implicați, direct sau indirect, în orice investiție publică.
Procedura pentru un obiectiv de investiții derulat de noi este lungă: temă de proiectare, studiu de fezabilitate sau DALI, indicatori aprobați în Consiliul General, avize, acorduri, autorizație, proiect tehnic, caiete de sarcini, contractare, urmărire lucrări, supervizare. Sunt multe contracte de urmărit, multe licitații. Legislația de achiziții e foarte complexă și trebuie să investești mult timp și energie până să ajungi să semnezi un contract.
Mai există categoria de investiții care presupun doar contracte de furnizare, cum ar fi achiziția de troleibuze sau tramvaie, de care se ocupă, de exemplu, Direcția Transporturi, în timp ce noi, la Investiții, ne ocupăm de modernizarea infrastructurii (cale de rulare, substații, peroane, depouri). Pentru a lucra eficient, este important să colaborăm ca să corelăm cele două tipuri de investiții.
SpO: Există această preconcepție că orice legat de stat este plin de birocrație. Care e cea mai mare piedică pe care o întâlnești în mod repetat?
Susana Georgiu: Există multă birocrație, e adevărat. Termenul a devenit peiorativ, deși în administrație este „un rău necesar”. Eu cred că birocrația poate fi folosită eficient atunci când conduce la rezultat... nu când ajunge să devină un scop în sine! O administrație modernă înseamnă o birocrație eficientă și simplificată, care oferă predictibilitate, asumare, trasabilitate, un parcurs sigur de la planificare la implementare. Important e să avem în față rezultatul dorit, iar birocrația să fie doar un mijloc de a implementa proiecte, de a crește transparența, de a folosi eficient banii europeni. Totul e să ne concentrăm pe scopul pentru care suntem aici, în serviciul public.
Pentru mine, asta înseamnă să ne adaptăm modul de lucru, să avem inițiativă, să găsim soluții adecvate, pentru că orice problemă are o soluție. Important este nu ne pierdem în formalități, să nu repetăm greșeli, să nu rămânem într-un mod de lucru comod sau depășit.
“Așa că provocarea cea mai mare nu mi se pare hârtia în sine, ci schimbarea. Schimbarea de mentalitate, de proceduri, de mod de lucru. Acolo apar cele mai mari frâne. Birocrația poate fi controlată printr-o abordare proactivă, care să încurajeze colaborarea și să deblocheze lucruri.”
SpO: Crezi că există ceva ce poate veni din exteriorul primăriei, de la cetățeni sau societatea civilă, care să ajute?
Susana Georgiu: Nu-mi dau seama dacă poate veni mai mult decât vine deja. Cetățenii și societatea civilă sunt super ok ca atitudine, vor să se implice, vin cu feedback la orice consultare, la orice eveniment public, la orice postare. Se vede clar că oamenii au nevoie să fie informați și că uneori nu se consideră suficient de informați cu privire la ce se întâmplă.
Și criticile sunt foarte utile. Pui în consultare un proiect și dacă vezi că lumea e contra, înseamnă că trebuie să-ți pui întrebări. Sau poate că e o măsură bună, dar oamenii nu o acceptă pentru că nu s-a comunicat din timp, nu au fost pregătiți cu ideea, nu s-au simțit implicați în luarea deciziilor...
Deja în ultimul timp cred că facem mult mai multă comunicare și transparență despre tot ce pregătește primăria, cum, de ce. Și cu cât vor vedea această deschidere, cu atât oamenii vor accepta că nu se fac lucruri contra lor, ci măsuri necesare pentru oraș. Nu mai putem continua să avem trotuarele ocupate de mașini, sau o zonă centrală dedicată în mare parte circulației mașinilor. Suntem în urmă față de alte orașe europene la calitatea spațiului urban, avem multe de făcut.
Ceea ce ar putea veni în plus este altceva: o atenție și un sprijin mai mare din partea Guvernului. Cred că Bucureștiul trebuie să fie o prioritate națională, trebuie sprijinit în mod strategic, nu „lăsat” să se descurce”. Mi-ar plăcea să lucrăm mult mai îndeaproape cu administrația centrală, în cadrul unui parteneriat asumat sau al unui portofoliu de proiecte. Și în plus, să gândim la nivel metropolitan. Să avem o guvernanță mai coerentă. Să avem o lege a Bucureștiului.
SpO: Ai un exemplu de investiție din București pe care o dai ca bună practică?
Susana Georgiu: Un exemplu care îmi place cu toate că nu e o investiție clasică, dar funcționează excelent de mulți ani și e o bună practică în sine, aș zice că e pista de biciclete de pe Calea Victoriei. S-a făcut pe reparații, nu pe investiții, dar e un exemplu de lucru util care s-a întâmplat și a rămas, dincolo de toate criticile de la acel moment.
SpO: Ce înseamnă pentru tine un spațiu public reușit? Care e diferența între unul care funcționează și unul care rămâne gol?
Susana Georgiu: Un spațiu public reușit înseamnă animație, viață, identitate, un spațiu cu oameni și despre oameni. Diferența între unul care funcționează și unul care rămâne gol este, până la urmă, exact aceasta: dacă a fost gândit împreună cu cei care urmează să îl folosească, va fi utilizat. Dacă nu, va rămâne un decor.
E nevoie să îmbunătățim calitatea spațiului urban – în special în zona centrală – și sper să reușim în următorii ani. Avem atâtea exemple de capitale europene care și-au gestionat foarte bine zona centrală.
Pe scurt, spațiile publice trebuie să fie o prioritate. Avem multe zone ofertante, de care ar trebui să profităm mai bine, să le punem în valoare. Și putem atrage și finanțare privată în chestia asta.
SpO: Cum privești cartierele care nu beneficiază de aceeași dezvoltare ca zona centrală?
Susana Georgiu: Dezvoltarea inegală a cartierelor ține, în bună măsură, de gradul de colaborare și de implicare – atât între PMB și Primăriile de sector, cât și între administrație, cetățeni și grupurile civice. Acolo unde există dialog și inițiativă, lucrurile se mișcă. Acolo unde lipsesc, decalajul de accentuează.
Cred că este esențială o bună colaborare cu Sectoarele, care deja a început, pentru că au fost întâlniri cu fiecare primar de sector și există deschidere pentru a susține proiectele lor. Dacă se întâmplă asta, salvezi foarte mult, optimizezi tot ce înseamnă resurse, timp, etape pregătitoare pentru investiții...
“În viziunea mea, Primăria Capitalei este cea care trebuie să coordoneze tot ce înseamnă dezvoltare pentru oraș, astfel încât să asigure o coerență: de exemplu, acolo unde școlile, infrastructura, utilitățile nu sunt suficient de bine dezvoltate, să se investească mai mult. Să împărțim finanțele într-un mod corect și egal, nu doar către sectoare și proiecte care merg bine, iar pe altele să le lăsăm în urmă. Ar trebui să echilibrăm asta ca oraș.”
De aceea, contează să aplicăm o strategie de dezvoltare integrată, coerentă, sustenabilă. Și mai ales să lucrăm în echipă cu toți factorii instituționali, cu mediul antreprenorial, cu societatea civilă, pentru că orașul e al tuturor.
