Cum altfel să scăpăm de traficul infernal, dacă nu prin alternative?
Un lucru clar trebuie spus de la început, dacă construiești infrastructură pentru automobile (străzi mai late, parcări mai multe), vei avea inevitabil parte de mai multe mașini în oraș. Doar oferind alternative și împingând înainte infrastructura pentru alte mijloace de transport vom reuși să îmbunătățim situația traficului bucureștean.
Despre metrou, tramvai și autobuz.
Transport public gratuit este soluția.
Transportul public este un serviciu public. Scopul autobuzelor este de a reduce traficul, de a crește mobilitatea în oraș și de a reduce poluarea. De aceea este necesar ca transportul public să fie susținut în orice fel.
Tallinn, capitala Estoniei, a introdus tansportul public gratuit în 2013. Dunkirk, Franța, oferă transport public gratuit din 2018. Tot în 2018 Ministrul Mediului din Germania, Barbara Hendricks, cerea un test: Bonn, Essen, Herrenberg, Reutlingen și Mannheim să implementeze transportul public gratuit pentru a atinge țintele pentru reducere a poluării în Germania. Luxembourg a introdus din 2020 transport public universal.
Dunkirk este de departe exemplul care a avut cel mai mare succes în introducerea transportului gratuit. Utilizarea mijloacelor de transport în comun a crescut cu 65% în timpul săptămânii și cu 125% în timpul weekendului.
50% din cetățenii intervievați au ales să renunțe la deplasările cu mașina în favoarea autobuzelor.
10% din cetățenii intervievați au renunțat la mașina personală sau la gândurile de a achiziționa încă o mașină.
Avem nevoie benzi exclusiv pentru transportul public.
Un autobuz Mercedes-Benz Citaro transportă 105 persoane, la capacitate maximă și ocupă o suprafață de 30 de metri pătrați. O mașină personală, care transportă 2 persoane ocupă 12.5 metri pătrați. Astfel, dacă scoatem un autobuz de pe carosabil și îl înlocuim doar cu mașini ocupăm peste 650 de metri pătrați de carosabil. Nu există suficient spațiu fizic pe drumuri pentru atâtea mașini, iar de aceea trebuie să oferim alternative cât mai atractive șoferilor.
Ce înseamnă o bandă unică pentru transportul public?
Autobuzele vor circula la viteze mai mari. În Varșovia, după introducerea benzilor unice pentru autobuze în 2009, viteza medie de deplasare a autobuzelor a crescut cu 19% la periferia orașului și cu 30% în centrul orașului în medie. În zonele cele mai blocate de trafic creșterea vitezei a fost de la 10km/h (viteză de jogging ușor), la 26 km/h.
Autobuzle vor putea circula mai des, făcând rutele mai rapid, iar în acest fel timpii de așteptare în stații vor scădea.
Autobuzele vor deveni mult mai atractive. De ce să aștepti blocat în trafic în mașină și să pierzi aproape două ore până la muncă când poți să faci 30 de minute cu transportul public (dacă ar exista benzi unice)? Cel mai bun exemplu este folosirea liniei de tramvai de pe inelul principal de către autobuze. Mașinile așteaptă la semafor la Dristor, la Iancului, în coloane lungi de sute de metri, iar autobuzele depășesc coloana de mașini.
Cel mai bun exemplu de necesitate a benzilor unice pentru autobuze
Traseul autobuzului 330 pe inelul principal: Dristor - Ștefan cel Mare (6km lungime)
Traseul autobuzului 330 pe Calea Dorobanți: Ștefan cel Mare - Aviatorilor (1.6km lungime)
Să luăm exemplu ruta autobuzului 330 care leagă cartierul dormitor Titan de nordul orașului, până la Piața Presei Libere. Autobuzul circulă dintr-o zonă aglomerată până pe inelul principal, una din zonele cu cel mai intens trafic din București, dar pentru că are banda unică pe linia de tramvai ocolește tot traficul. În schimb, când intră pe Calea Dorobanți situația se schimbă. Dacă autobuzul parcurge 6 kilometri în 15 minute, pe Calea Dorobanți 1.6 km sunt parcurși în peste 20 de minute la ora de vârf.
Despre biciclete.
Avem nevoie de piste de biciclete pe bune.
Bucureștiul este orașul strategiilor. Avem studii de mobilitate excepționale, două dintre cele mai relevante documente sunt PMUD-ul și Conceptul Strategic București2035, realizate de profesioniști în domeniu. Implementarea soluțiilor studiate de experți este cea mai bună soluție pentru Capitală.
Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 Regiunea București – Ilfov
Bicicleta este de departea cea mai sănătoasă și dorită pentru deplasările în oraș. În condiții ideale, cu pista de biciclete separată prin diferențe de nivel, stereotomia pavajului, borduri, devine și un mijloc de transport extrem de sigur. Pe lângă ciclismul de relaxare cu infrastructura potrivită putem să avem ciclism de acasă până la locul de muncă. Cum ar fi să fie altfel, să fie ca la Strasbourg?
Exemplul Strasbourg
Gare Centrale, Strasbourg. Arhitectură, pietoni, pomi și biciclete.
Strasbourg este un oraș mic în comparație cu Bucureștiul, având o populație de doar 277.00 oameni, dar o infrastructură pentru biciclete extraordinar de bine dezvoltată: 600km de piste de biciclete.
Strasbourg a început planificarea și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete în 1978.
48% din rezidenți (177.000 de oameni) dețin biciclete.
16% din angajații din Strasbourg folosesc bicicleta ca mijloc de deplasare la locul de muncă.
Vélhop oferă 6000 de biciclete pentru închiriere vizitatorilor.
Există trasee turistice special amenajate să scoată în evidență specificul local și obiectivele turistice de la marginea orașului. Cel mai lung astfel de traseu are 30km.
Cu muncă multă și susținută putem să transformăm Capitala și să ajungem la nivelul exemplului Strasbourg. A durat 40+ de ani de investiții și efort susținut să se ajungă în punctul din prezent. Este necesar să începem astăzi eforturile susținute pentru un București prietenos bicicliștilor, ca să culegem roadele cât mai devreme.